WOMEN IN TIME
Muze, tastemakers, militante, colectionare de arta sau scriitoare, in personalitatea fiecareia regasim latura fortei unei ideal, spirit vizionar, creativitate, pasiune, componenta ludica, dar si asumare, responsabilitate si eleganta.
Nancy Cunard, Diana Vreeland, Gabriella Crespi, Bettina Graziani, Peggy Guggenheim si Zelda Fitzgerlad au fost cele 6 potretre feminine, fascinante, pe care invitatii le-au descoperit in cadrul evenimentului.
Cu o viata sociala bogata, implicandu-se in curente de avangarda, descoperitoare si promotoare a unor figuri importante din literatura, pasionate de arta si preocupate de moda, aceste femei au transferat eleganta de la vesmant la maniera cu care l-au investit, au avut curajul de a impune un stil unic, original, care transcende timpul, astfel devenind surse de inspiratie si astazi si ramanand in the limelight.
Invitata speciala a serii, Dna. Adina Nanu- profesor, critic, istoric de arta, detinatoare a unor impresionante colectii de costume din secolele XIX – XXI si autoare a peste 35 de volume de arta, studii si articole, a captival publicul cu o scurta incursiune in universul imaginii si al elegantei de altadata, prezentand invitatilor femeile role-models pe care le-a avut de-a lungul timpului.
Nancy Cunard a fost o poeta, scriitoare britanica, fondatoare a unei edituri, colectionara de arta africana, muza a anilor ‘20-’30, pentru Aldous Huxley, Ezra Pound, Constantin Brancusi, Joyce, Tristan Tzara si multi alti oameni importanti ai vremii.
S-a remarcat ca sustinatoare a culturii africane, pentru care a militat si a reusit sa faca cunoscuta cultura afgana. Aceasta isi acoperea mainile cu bratari de os cu motive africane, accesorii ce puneau in evidenta particularitatile culturii negre, in raport cu luxul tinutelor ei, facand furori la seratele din high-society.
Pe numele adevarat Simone Micheline Bodin, nascuta in Bretagne, in 1925, intr-o familie modesta, au reusit sa cuceareasca persoane importante de-a lungul timpului: Jacques Fath, Hubert de Givenchy, editorul Guy Schoeller sau printul Ali Khan.
Primul designer, care o angajeaza ca manechin, este Jacques Costet, impresionat de atitudinea si naturaletea ei. Dupa o perioada devine manechin pentru Lucien Lelong, un nume al vremii.Angajata de Jacques Fath, a carui muza devine, inspirandu-i acestuia idei creatoare, primeste, in schimb, numele si renumele pe care si-l dorise intotdeauna.
A pozat pentru prima coperta Elle, datorita fotografului Juan Chevalier si Helenei Lazareff. La 22 ani ajunge cel mai bine platit model.
In 1952 a ajuns sa defileze si sa se ocuppe de PR-ul designerului Hubert de Givenchy. In urma acestei coloborari a luat nastere bluza ce-i poarta numele, “Bettina”. Dupa un accident, ce reprezinta pierderea sarcinii si a viitorului ei sot, printul Ali Khan, Bettina a pozat pentru o colectie Coco Chanel, dedicata acesteia, in 1969.
Diana Vreeland
Diana a fost nu doar fashion editorul revistelor Harper’s si Vogue, ci si una dintre cele mai influente si emblematice personalitati feminine.
Vreeland a descoperit și a promovat figuri legendare precum Lauren Bacall, Twiggy, Cher, Mick Jagger sau Angelica Huston.Siragul din perle, coafura bob, unghiile lungi, de culoare rosie, cat si nelipsita tigara au devenit marci de stil ale Dianei.
A fost consiliera de stil a lui Jackie Kennedy.
A fost cel mai original editor de moda, anticipand importanta modei street style pe care a si introdus-o in paginile revistei Vogue. A sustinut miscarile artistice ale perioadei hippie, extrem de libertine, ale anilor 60, cu o mare deschidere, fara a avea prejudecati. La 70 de ani devine consultant al Costume Institute in cadrul Muzeului de Arta Metropolitana din New York. A organizat 12 expozitii legendare, printre care: The World of Balenciaga in 1973 si The Tens, Twenties and Thirties -Inventive Clothes: 1909-1939 – patruzeci de creatii iconice semnate Madeleine Vionnet.
Gabriella Crespi
Gabriella este mai putin cunoscuta publicului pentru ca aparea foarte rar pe lista designerilor italieni, ca o atitudine de discretie pe care a impartasit-o. De altfel, in plin success, Gabriella a parasit scena si s-a stabilit in India, pe parcursul a 20 de ani, dorind sa imbratiseze o viata spirituala. In 2008, Stella McCartney cere doamnei Garbriella Crespi, care revenise in Italia si avea varsta de 86 de ani, sa ii creeze o linie de bijuterii, pe baza desenelor realizate cu 30 de ani inainte.
Peggy Guggenheim
A fost cunoscuta ca fiind „amanta modernismului” sau „patroana artei contemporane”. Peggy a avut numeroase aventuri amoroase si artistice, viata ei este plina de picanterii.Peggy avea o preferinta pentru opera lui Brancusi, de la care a achizitionat multe lucrari. Intre cei doi au existat relatii apropiate, el numind-o Peghiţa, iar ea descriindu-l in cartea sa Out of this Century: “un amestec de taran viclean si Dumnezeu adevarat”.
In anul 1939 deschide prima galerie la Londra, Guggenheim Jeune, iar prima expozitie din galerie este dedicata lui Jean Cocteau. Peggy il cunoaste si il promoveaza si pe Samuel Beckett, cu care are o relatie apropiata. In 1939 inchide galeria.
Dupa razboi, cumpara, la Venetia, Palazzo Venier dei Leoni, pe care il transforma atat in locuinta, cat si in muzeu si in care expune toate capodoperele colectionate.
Zelda Fitzgerald
Zelda si Scott Fitzgerald au fost un cuplu celebru american.Doi oameni frumosi, talentati, s-au iubit dar totul a devenit imposibil. Zelda este cea care ilustreaza termenul cheie “flapper-girl”. Alexander McKaig, prieten cu Fitzgerald, noteaza in jurnal: “o southem belle provinciala, plina de temperament, mesteca guma si isi arata genunchii… Fitz ar trebui sa o lase”.... “este cea mai desteapta si mai frumoasa femeie pe care o cunosc”.
Sotului ei ajunge sa aiba probleme cu alcoolul si sa-i scada randamentul in activitatea literara. Prietenul lui, Hemingway, o acuza de toate necazurile lui Scott, iar ea se indeparteaza de familie, de Scott si de fiica lor Scottie. Intr-un final cei doi se separa si fiecare dintre ei are un destin tragic.
In 1932 apare romanul Zeldei - Save me the waltz.
